Iubirea, combustibilul sufletului care trezeste dorinta de a uita de tine pentu a te regasi in celalalt, este cauza multor tristeti. Cea mai grea pedeapsa este sa iubesti fara a fi iubit. Uneori cred ca zeitele destinului( Parcele), plictisite de monotonia Raiului, se joaca si incurca firele intentionat fara a se gandi ca timpul este limitat pentru om. Obisnuite cu vesnicia uita ca viata poate dura doar o clipa pentru cel supus vrerii si nehotararii lor. Cautarea poate dura o viata sau o clipa, depinde sub ce stea norocoasa te-ai nascut. Cred ca fiecaruia ii e dat cat poate duce, asa ca cei puternici au mai mult de cautat, sunt supusi mai multor probe si fiindca le trec intotdeauna cu bine tentatia de a ii supune la noi si noi teste este mare. Sa fie acesta motivul pentru care unii par a nu mai ajunge sa intalneasca acea iubire? Atunci poate ar trebui sa mai existe si cate un esec din cand in cand, sau poate ar trebui facut un pact inainte de a porni pe drumul fara intoarcere al cautarii. Sa fie stabilit un numar de probe, de exemplu trei ca in basmul popular, si dupa ce ai parcurs drumul initierii sa ai dreptul la o pauza cel putin. Pauza in care sa te abati de la ruta prestabilita, sa strabati alte alei ca sa cunosti clipa de fericire. Si daca ispitele la care sunt supuse si zeitele detinului sunt mai puternice decat fericirea ta, atunci sa faci o noua intelegere. Alte probe, alte cautari, alte clipe efemere de implinire si tot asa. Se pare ca unora nu le este dat sa parcurga un singur drum, fiindca Parcele sunt nehotarate si tot schimba firele, fiind atrase de spectacolul vietii supusilor lor.